Cînd poveştile n-au nevoie să fie blockbustere

Ştii senzaţia aia pe care o ai cînd asculţi o melodie care ţi se insinuează în creier, se strecoară pe şira spinării şi-ţi face toată pielea de găină? Ei bine, cam aşa mi s-a întîmplat mie cînd m-am uitat la Birdman. Nu, n-a avut cîntece, chiar dacă acţiunea se petrece undeva pe Broadway.

La 4 ani după Babel, Iñárritu revine cu o poveste plină. Dar şi cu multe riscuri care ţin de tehnica de filmare. Pe care şi le asumă, întocmai ca eroul lui care-şi pune toate speranţele într-un proiect menit să arate tuturor că gloria de altădată încă mai străluceşte. Prin cuvintele puse în gura personajelor sale, Iñárritu îşi permite să satirizeze Hollywood-ul. Şi o face bine, cu multă ironie şi cu mult umor.

Deşi un outsider, nu-i pasă de acest lucru. Ştie că e bun. Şi ca să se distreze, creează acest alter-ego cu o voce interioară care-i spune că e bun, că e deasupra tuturor. O voce care-l menţine treaz. Sunt momente în film în care observi clar că Iñárritu este Birdman. Scena în care Keaton discută cu doamna critic de teatru este relevantă pentru ideea anterioară. Ea îi spune că oricum va scrie cea mai proastă cronică apărută vreodată în The New York Times şi că-l va face praf, reproşîndu-i că el şi alţii ca el (referindu-se la actori care joacă eroi din benzile desenate) se comportă ca nişte copii răsfăţaţi care vin şi distrug teatrul prin ceea ce fac. Ăla e un moment în care Keaton se enervează şi îi smulge din mîini blocnotesul unde doamna îşi nota ideile, citeşte şi începe să contra-argumenteze reproşîndu-i că încă nu a văzut piesa (observaţi ironia, da? aşa fac mulţi critici în ziua de azi, şi de film, şi de teatru) şi că în loc să rişte aşa cum o face el, ea pune pe hîrtie doar clişee şi calificative şi că nu e în stare să dezvolte nimic. Pe finalul secvenţei, doamna critic are ultimul cuvînt în timp ce pleacă, spunîndu-i că piesa lui nu merită mai mult din cauză că el nu e o celebritate (din nou o superbă ironie adresată de data asta – într-un cadru mai general – tuturor celor care lucrează în mass-media).

Dar ironia finală a lui Iñárritu este că filmul are poveste şi se susţine singur prin asta, şi nu prin efecte speciale sau buget imens. Zîmbetul de final al Emmei Stone este cumva şi zîmbetul lui Iñárritu care a reuşit să ducă la final acest proiect îndrăzneţ. Imaginaţi-vă că e atît de bine făcut, încît ăia de la Academia Oscarurilor nici măcar nu l-au nominalizat la un premiu pentru editare şi montaj, din cauză că nu şi-au dat seama unde şi cum s-a făcut editarea. E atît de bine făcut încît, deşi are o coloană sonoră originală, nu a fost nici pentru acest fapt nominalizat, din cauză că ăştia nu au mai auzit vreodată aşa ceva!

Încă o dată, Iñárritu a demonstrat – dacă mai era nevoie – că avem nevoie de poveşti şi de artă adevărată.

(am încercat pe cît am putut să nu dau prea multe amănunte din film, ca să nu stric plăcerea vizionării; sper să ai şi tu pielea de găină cum am păţit eu!)

Anunțuri

3 comentarii

  1. K.J. Mecklenfeld · Februarie 11, 2015

    Cum nu am somn citesc, dupa cum vezi. M-ai facut curios cu pielea de gaina (desi pentru un plush suna a dezastru si viata pe sfarsite – inteleg ca spui asta din perspectiva de om) asa ca l-am pus pe lista 🙂

    Apreciază

    • sebastianmihail · Februarie 11, 2015

      Mai erau multe de spus şi de scris, dar ar fi trebuit să povestesc mai mult din film. Cred că m-aş putea hazarda să fac un fel de comparaţie cu cartea „Stoner” (dacă o astfel de comparaţie se poate face) :))
      Oricum, azi vreau să-l mai văd încă o dată, pentru că aşa cum am făcut analogia cu un cîntec, acum e într-un fel de winamp al filmelor şi rulează pe repeat.

      Apreciat de 1 persoană

  2. Pingback: Prin blogosfera cinefilă (9 – 15 februarie 2015) | Recenzii filme si carti

Cam care ar fi părerea ta?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s