Efectul de undă la ţipătul interior

Acest lung rîu în care-mi pierd privirile şi-mi îmbăiez gîndurile…
Sau le înec? Cine să mai ştie a face diferenţa după atît amar de vreme?
Formele curgătoare ale apei sunt ca liniile tale pierdute printre aşternuturi, unduitoare şi cîteodată cu o zbatere ca de pasăre prinsă, prizonieră între propriile triluri.

lonely_man_by_redmemet
Uitarea, acest medicament neprescris de nimeni, dar pe care-l înghit forţat din ce în ce mai mult, dimpreună cu tristeţea, acest lichid amar cu care m-am înecat prima dată cînd am dat pe gît o duşcă şi cu care m-am îmbătat ulterior din ce în ce mai mult…
E lună plină şi sunt un lup care urlă în sine, zdruncinînd catedralele goale în care nu se mai închină nimeni la icoanele tale. Efectul de undă al ţipătului interior se propagă cu repeziciune, spărgînd vitraliile pictate cu amintiri despre tine.

Anunțuri

Cam care ar fi părerea ta?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s