O să visez la nopţile alea la munte

Din cînd în cînd îmi amintesc de cîte un vis din ăsta cu ochii deschişi.
De cîte o dorinţă din asta arzătoare, care macină sufletul pe dinăuntru, mai ales dacă nu se împlineşte.

Cîteodată, nu se ştie cum – sau cel puţin eu nu ştiu cum, deşi pînă şi marii oameni de ştiinţă încă mai bîjbîie în domeniu, în ciuda unor salturi remarcabile făcute în ultimele decenii pe zona asta – o imagine firavă se strecoară la suprafaţa conştiinţei stîrnind adevărate furtuni. Sau poate fi o frîntură dintr-o discuţie. Sau poate o melodie să fie acel fitil care, arzînd, să arunce în aer tot ceea ce uitarea a construit cu migală în ultimul timp.

„Nu cred că mi-ai zis”, te alintai, şi eu continuam să te sărut şi să-ţi spun că te iubesc şi că eşti adorabilă – „cît de adorabilă”, mă întrerupeai iar zîmbind ştrengăreşte – că eşti frumoasă şi amuzantă şi şmecheră şi ghiduşă – „şmecheră, da, parcă ai mai zis” şi te aşezai mai aproape de mine – şi obrăznicuţă încheiam, aruncîndu-ţi privirea aia cu subînţeles, moment în care zîmbetul tău devenea larg, dezvăluind toţi dinţii ăia frumoşi cu care din cînd în cînd mă muşcai.

Mi-am amintit şi zîmbesc şi eu bucuros că lucrurile astea sunt încă vii şi plutesc pe acolo în adîncurile sufletului. Şi o să continui să visez la nopţile alea la munte, unde voiam să fugim din cînd în cînd să fim obraznici.

Anunțuri

Cam care ar fi părerea ta?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s