Tropicul Leului

Pe o stradă însorită din Porto, într-o zi toridă de vară, aşa cum a fost de pildă cea de azi, 28 iulie, o domnişoară într-o rochie din material subţire aproape transparent se opreşte în faţa unei cafenele. Are cărţi în braţe şi un zîmbet larg care-i luminează faţa ascunsă sub o pălărie cochetă.
Tînărul care o aşteaptă o îmbrăţişează cu entuziasm, uitîndu-se întrebător la teancul de cărţi.
— Pentru tine, dragul meu, zice ea, şi-l mai sărută o dată.
— Dar e ziua ta, tu trebuie să primeşti cadouri azi, nu eu, răspunde el cu un rîs colorat şi zgomotos.
Între timp, cei doi se aşează la o masă.
— Îmi place piesa care se aude acum, spune ea punînd cărţile pe masă.
El se ridică, se duce la bar şi se întoarce după cîteva minute radiind.
— L-am rugat să se uite în playlist, i-am spus că soţiei mele îi place foarte mult cîntecul, iar el mi-a răspuns că pe lîngă faptul că eşti foarte frumoasă, ai şi gusturi muzicale foarte bune.
Îi întinde o bucată de hîrtie pe care stă scris un nume, Sébastien Tellier, şi un titlu, La Ritournelle.
— I-ai spus că sunt soţia ta?” face ea ochii mari, amuzată. Ce figură eşti!
Şi rîde.

Îi întinde peste masă cărţile:
— Ţi-am luat Zorba, că eşti cam abătut în ultima vreme, ai cam uitat să trăieşti şi ţi-am mai luat şi un Saramago, Călătoria elefantului, să-ţi aminteşti că viaţa e un drum, visele sunt un alt drum şi că în general poţi alege tot felul de drumuri, în compania a tot felul de oameni. Totul e să nu-ţi pierzi zîmbetul ăsta care mă scoate din minţi şi care m-a făcut să-mi pierd capul după tine…
Tînărul o priveşte lung şi ripostează firav, cu glas încet:
— Ba al tău…
Ea continuă:
— … şi pentru că spuneai că-ţi place Miller, te-am auzit eu odată povestind şi am ţinut minte, ţi-am cumpărat şi o carte de-a lui, nu e Sexus, nu fi măgar, oricum ai zis c-ai citit-o, ţi-am luat Tropicul Capricornului.
— Ba, astăzi suntem în Tropicul Leului, draga mea, zice el şi îi prinde mîna, invitînd-o din priviri la dans.

Cafeneaua e goală la ora asta, Europa e cuprinsă de un val sufocant de căldură, un barman spală un pahar, zîmbind la doi tineri pe care îi crede căsătoriţi fără a se gîndi că uneori oamenii spun poveşti care nu-s chiar adevărate.

La mulţi ani, cherie, şopteşte tînărul la urechea frumoasei sale iubite, în timp ce dansează cu ea pe o melodie franţuzească într-o cafenea portugheză.

Anunțuri

3 comentarii

  1. sebastianmihail · August 3, 2015

    M-ai luat prin surprindere! :)) Mulţumesc pentru gînd şi nominalizare. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Desinențe · August 3, 2015

      Sper ca surprinderea aceasta sa fi adus macar un zambet si o tresarire calda. Daca a fost inoportuna, imi fac mea culpa. Gandul bun isi mentine sensul, asa ca ramane aici, in casuta ta.

      Apreciază

Comentariile nu sunt permise.