Ceasurile rele de marţi [77]

All my little plans and schemes
Lost like some forgotten dream
Seems like all I really was doing
Was waiting for you

It’s real love
It’s real
It’s real love
It’s real

Anunțuri

Au trecut trei ani

Azi mi s-a adus aminte cum trece timpul, cît de repede. Cum se duc zilele şi se prefac în ani.
În urmă cu trei ani deschideam acest blog. Scriam public pentru prima dată.

3 aniUlterior, la un moment dat, am şters tot. Am închis, m-am retras, am dispărut. Dar totuşi am simţit nevoia să continui. Am regăsit o parte din vechile scrieri (doar Nostalgiile) şi le-am repostat (de aceea acum apar datate la începutul anului curent).

Poveşti mai sunt de spus. Nostalgii mai sunt de trăit.
Să mergem mai departe.

Nostalgie în fum de ţigară (XII)

Poate că azi trecutul s-a întâlnit cu prezentul. Viitorul poate fi imaginat, simţit, visat din nou, fără alte urme mai adânci sau mai superficiale.

Sunt Ulysse preschimbat în Icar. Nu ştiu unde mă vor purta aceste aripi. Dar zâmbesc.

Aceasta este ultima dintre nostalgii. Câte una pentru fiecare oră.

De fiecare dată când mă uit la ceas, e fix.

Ştiu, simt. Şi cu ochii plini de lumină, zâmbesc.